20 ianuarie 2005

Hainele cele noi ale imparatului

Una dintre marcile internationale care practica un discurs evident metrosexual este Dolce & Gabanna. S-a putut remarca in timpul Saptamanei Modei de la Milano, o colectie inspirata de noul statut al barbatului contemporan. Folosindu-se de limbajul vestimentar in completarea imaginii sale, metrosexualul utilizeaza o gama variata de formule garderobiere.
Vestimentatia de tip sport confera corporalitatii metrosexuale posibilitatea de a se remarca, de a iesi in evidenta. Este evident ca acest tip de vestimentatie isi va pierde latura de confortabilitate, castigand insa la capitolul expunere. Corpul trebuie vazut si admirat, prin urmare vestimentatia trebuie sa deserveasca acestui prerogativ. Formula nu este una noua. Inca din antichitate, vestimentatia care servea scopurilor sportive, era una sumara, menita sa puna in valoare corpul si performantele sale. Sparta l-a absolvit complet de haine, oferindu-i doar accesorizarea prin bijuterii. Mai tarziu, goliciunea devenind o cenzura religioasa, s-au cautat formule vestimentare care sa ii ofere corpului in acelasi timp confort cat si cenzura.


Dolce & Gabanna practica o imagine voit provocatoare, inclusiv in vestimentatia de tip bussinnes. Silueta practicata reuneste in sine elemente din grafica lui Tom of Finland, ca reprezentat al culturii de tip gay, cumulate pe corporalitatea de tip Beckham. Iar daca aceste formule vestimentare fac trimitere directa la celebrul fotbalist britanic, ei bine, cei doi creatori italieni s-au declarat admiratori deschisi ai lui beckham, creand colectii care il au ca model si punct de referinta.


Unul dintre atuurile de care metrosexualul se serveste in imagistica sa este conotatia intelectuala pe care vesmantul o confera statutului individual. Cu cat vesmantul este mai mixat, reunind in sine elemente diferinte ca influenta si ca trimitere simbolica, cu atat corpul expus capata o dimensiune intelectuala evidenta. Orientandu-se catre imaginea campestra italiana, cei doi creatori de moda o reinterpreteaza in cheie simbolica, reunind imageria de mijloc de secol XX cu tehnologia noului secol.


Fiind un erou urban, metrosexualul are nevoie de o prezenta fizica menita sa ii satisfaca nevoia de egoism. El vine astfel impotriva curentului traditionalist de figuratie eroica, potrivit caruia eroul trebuia sa isi ascunda adevarata personalitate sub o imagine comuna, stearsa, care sa nu aduca in centrul atentiei eroul in cauza, permitandu-i astfel sa se concentreze asupra faptelor sale. Superman si Batman cad astfel in desuetudine, incercarea lor de a ascunde adevrata indentitate folosind retete vestimentare comune, devenind un simplu joc ludic. Constient de pozitia pe care o ocupa in societate, metrosexualul foloseste vesmantul eroic ca si carte de vizita, menita sa ii intregeasca profilul de exceptionalitate. Abaterea de la regula odata efectuata, nu ii mai ramane decat sa se foloseasca de ea intr-un scop pur personal si egocentric.


Obsedat de propria-i corporalitate, metrosexualul apeleaza la instrumentarul garderobier feminin, transformandu-l pe masura sa. Pantalonii cu talie joasa, creati la sfarsitul anilor '90 pentru garderoba de vara, sunt tradusi in garderoba masculina prin pubic pants, meniti sa provoace si sa creeze tensiunea necesara afirmarii propriei individualitati. Reteta nu este una noua, ea fiind imprumutata din registrul comportamental de tip "dandy".


Exceptionalitatea pe care Dolce&Gabanna o creeaza pentru garderoba masculina, cumuleaza pentru vestimentatia festiva o serie de simboluri, traduse prin austeritatea liniei si prin pretiozitatatea materialelor folosite. Folosind modele de exceptie - eroii cinematografiei hollywoodiene de la mijlocul secolului trecut - cei doi creatori de moda ii ofera metrosexualului posibilitatea de a-si exprima opinia personala prin vestimentatie, indiferent de timp si spatiu. garderoba devine astfel una cameleonica, metrosexualul jucand un rol destinat unei scene speciale, in functie de eveniment si de transa orara.


Exceptional ca statut social, metrosexualul utilizeaza in devenirea lui instrumente exceptionale. Vesmantul devine astfel intermediarul unui discurs extrem de bogat in trimiteri, vorbind in acelasi timp despre calitatea produsului, faima producatorului, istoria momentului crearii produsului respectiv si - cel mai important - despre libertatea corpului invesmantat.

Pentru imaginile din acest articol: © Marcio Madeira/VOGUE.COM

16 ianuarie 2005

noua meritocratie estetica

Este binecunoscut faptul ca metrosexualul investeste in propria imagine pentru a atrage atentia privitorului asupra singurului element important in viziunea contemporana: corpul uman. Pornind de la o filosofie complexa a corporalitatii care include alimentatia, sportul si crearea de ambiente specifice, urmatorul pas in investitia corporala este facut prin cosmetizare.
In ziua de astazi, saloanele de cosmetica si cabinetele de chirurgie plastica nu mai reprezinta teritorii interzise celor care pana mai ieri nu puneau pret pe aparenta fizica deoarece, in filosofia tipica masculina, "dupa a treia bere, totul arata extraordinar de frumos"... Crearea surogatului chirurgical care inlocuieste bisturiul cu o simpla injectie (infamul graal contemporan: botox-ul), a facut ca nivelul pacientilor de sex masculin sa creasca simtitor in programarile la cabinetele de chirurgie plastica. Ceea ce este interesant de semnalat este faptul ca in doar zece ani, mentalitatea masculina s-a schimbat intr-atat incat sa accepte noua imagine a barbatului contemporan. Eroul de tip herculean, cu o musculatura evidenta si cu o igiena la limita (a nu se uita faimosul model oferit de Rambo care a declansat o schimbare majora in comportamentele urbane, prin inlocuirea tiparului "bussiness" prin cel al eroului razvratit) este inlocuit de tiparul appolinic, al eroului urban care apeleaza la instrumentele cosmetice pana mai ieri interzise lui, nu dintr-o atractie homosexuala si nici pentru a intra in competitie cu sexul frumos. Motivatia lui este una complet egoista: noul barbat practica o filosofie elitista in care orice produs care intra in interactiune cu mediul sau trebuie sa fie de cea mai inalta clasa. Inconjurat de aceste elemente de o calitate ireprosabila, corpul sau se transpune in aceasta filosofie: nimic nu este omis pentru a-i oferi sansa perfectiunii.

Terenul acestei atentii corporale egocentrice a fost deja pregatit de modele anterioare de corporalitate: fitness-ul care a produs ulterior in anii '90 o serie de complexe de alte exercitii fizice, imprumutand elemente din filosofiile orientale, body buillding-ul care s-a orientat la mijlocul anilor '90 catre o imbinare de elemente colaterale (alimentatie, sanatate), campanile de publicitate care au orientat interesul publicului catre o corporalitate masculina inteligenta (campaniile Calvin Klein si Versace, care au mers pe un prototip al barbatului exceptional). Nu i-a mai ramas metrosexualului decat sa isi asume toate aceste premise comportamentale si sa le finalizeze, obtinand astfel un nou produs care nu intra in contradictie cu modele anterioare, de unde exceptionalitatea sa. Ioan Petru Culianu vorbea la un moment dat de curba sinusoidala a evolutiei formelor de frumusete corporala, unei epoci de voluptate urmandu-i intr-o cronologie logica, o perioada de austeritate. Metrosexual se abate de la aceasta regula, construind un nou comportament urban: continuand evolutia inceputa de tiparele anterioare, el ajunge la o finalitate care nu contravine cu amendamentele existente. Care sunt astfel, mai usor acceptate de societate.


Nu a fost mult pana cand industria de imagine sa construiasca instrumentarul necesar de evolutie al metrosexualului. Industria de cosmetice si-a dublat in 2002 productia de itemi cosmetici destinate pietei masculine, pentru ca in 2003 sa inregistreze o crestere de 60% fata de 2002. Se inregistreaza astfel o crestere a cifrei de afaceri de 160% in numai doi ani. Piata este invadata din ce in ce mai mult de produse specifice, purtand denumiri pe masura: de la "Le Beau Male" semnat Jean Paul Gaultier la noua linie "Metro" de la Metro Male Incorporated (!), i se ofera noului barbat o gama completa de produse: clean shave, daily essential cleanser, daily essential moisturizer, eye cream, si lista continua sa se dezvolte cu noi si noi produse... Iar aceste produse nu copiaza cremele si mastile feminine, ci sunt dezvoltate separat, in raport cu necesitatile noului erou urban. "Le Beau Male" se adreseaza unei pieli mult mai aspre si cu o consistenta complet diferita de cea feminina, asigurand astfel necesarul de frumusete al barbatului contemporan. De asemenea, linia casei Gaultier ofera produse de machiaj pentru animalul social contemporan: ziua - un om obisnuit, noaptea el se transforma intr-o vedeta de cinema. Iar daca aceasta imagine vi l-a adus in memorie pe Superman, ei bine, Jean Paul Gaultier a creat aceasta linie pornind de la premisa ca in spatele oricarui costum bussiness se ascunde adevarata fata a super-eroului.


In ziua de azi, super-eroul nu evita sa investeasca enorm in imaginea sa. Societatea contemporana fiind una exclusiv de consum, il obliga pe individ sa practice o grija excesiva pentru imaginea sa, plecand de la premisele unei meritocratii estetice. Iar aceasta meritocratie estetica il obliga pe Superman sa se uite in oglinda inainte de a salva umanitatea. Iar daca, aflati la locul catastrofei, va veti intreba de ce el intarzie, nu disperati: s-ar putea ca Superman sa isi fi aplicat pe fata o masca cu argila, iar aceasta necesita un timp de expunere considerabil...

Imaginile pentru acest post fac parte din campania publicitara "Le Beau Male"

04 ianuarie 2005

Consideratii pe aceeasi tema 2

Ce este interesant de remarcat, in cazul metrosexualului, este importanta pe care acesta o acorda modului in care abordeaza limbajul corporalitatii, lasand in acelasi timp in plan secund corpul propriu-zis.
Daca pina in zorii noului mileniu, obsesia corporala redimensiona corpul uman, supralicitandu-i limitele, cu metrosexualul se poate vorbi de o reinterpretare in cheie simbolica a corporalitatii. Nu atat supra-dimensionarea, cat mai ales maniera prin care se ajunge la acest rezultat intereseaza. Alimentatia, modul de viata, vestimentatia, maniera prin care se ajunge la aceasta vestimenatie, look-ul, devin mult mai importante in discursul individual decat insusi corpul uman. Astazi nu se mai vorbeste de un corp herculean, cu o musculatura supra-evaluata. Zonele erogene ale corpului masculin s-au mutat dinspre genital catre limitele exterioare ale sale. Erotic in ziua de azi nu mai este considerat corpul cat mai ales maniera cu care el intercationeaza cu ceea ce il inconjoara.
Pentru metrosexual, erotismul nu mai este reprezentat de actul sexual in sine, ci de punerea in scena, de dramatismul reprezentatiei. Se repune in discutie intreaga maniera de abordare a erotismului perceput de secolul trecut, printr-o noua abordare, printr-o noua tematica, printr-o noua geografie erogena. Se naste noua politica erotica in care nu actul, ci actantul capteaza cea mai mare atentie.