28 aprilie 2005

Posibila imagine metrosexuala


Pentru vara aceasta AYOR se intoarce la fascinatia vestimentara pe care anii '50 au exercitat-o asupra vestimentatiei pentru tineret. Libertatea corpului, nestanjenita de bariera hainelor devine un imperativ al garderobei urbane pentru o vara plina de mister si pasionalitate. Culorile ies din barierele conservatoare ale unei garderobe de tip clasic, abordand tonalitatil de roz, verde crud sau bleu ciel, incadrand aceasta linie in "the wish list" al metrosexualului contemporan.


For this summer, AYOR return to the fascinated '50, years of freedom's expressions in the youth wardrobe. The freedom of body, without any restriction of the clothes is like an must-to-have for the urban clothes for an summer full of passion and mystery. The colors are verry fresh, like pink, light green or sky blue, in the contradiction with the classical color theme of an masculine wardrobe, beeing on of the elements of the metrosexual's "wish list".


Puteti afla mai multe detalii despre marca internationala AYOR, apasand aici, bineinteles "at your own risk".

26 aprilie 2005

Noul Superman


Urmand unei misterioase absente de cativa ani, in care umanitatea a incercat sa se obisnuiasca cu absenta super-eroilor, Omul din Otel se reintoarce pe pamant intr-un epic film de actiune si aventuri intitulat "Superman Returns", un nou capitol inscris in saga celui mai iubit super-erou al umanitatii. Finalul cunoscutei saga se terminase cu infragerea lui Superman si auto-exilarea sa intr-un colt indepartat al galaxiei. La intoarcerea sa pe pamant, Superman este pus in fata dureroasei evidente conform careia femeia pe care o iubise, Louis Lane, urmase un nou drum in viata ei. Reintoarcerea lui Superman il pune pe acesta in situatia de a incerca sa isi gaseasca un loc in societatea care invatase sa supravietuiasca in absenta lui. In incercarea de a apara lumea pe care o iubeste atat de mult de la o distrugere catastrofala, Superman se implica intr-o calatorie epica despre reafirmarea valorilor eroice deja consacrate, care il poarta din cele mai adanci profunzimi ale oceanului pana in cel mai indepartat colt al spatiului cosmic.


Following a mysterious absence of several years, the Man of Steel comes back to Earth in the epic action-adventure Superman Returns, a soaring new chapter in the saga of one of the world's most beloved superheroes. While an old enemy plots to render him powerless once and for all, Superman faces the heartbreaking realization that the woman he loves, Lois Lane, has moved on with her life. Or has she? Superman's bittersweet return challenges him to bridge the distance between them while finding a place in a society that has learned to survive without him. In an attempt to protect the world he loves from cataclysmic destruction, Superman embarks on an epic journey of redemption that takes him from the depths of the ocean to the far reaches of outer space.

Directed by Bryan Singer (X2: X-Men United, X-Men, The Usual Suspects)
Superman Returns stars Brandon Routh, Kate Bosworth (Beyond the Sea, Blue Crush), James Marsden (X2: X-Men United, The Notebook), Frank Langella (HBO's Unscripted), Academy Award-winner Eva Marie Saint (North By Northwest), Parker Posey (Best in Show), Kal Penn (Harold & Kumar Go to White Castle), Sam Huntington (Detroit Rock City) and Oscar-winner Kevin Spacey (Beyond the Sea, American Beauty, The Usual Suspects).
Superman Returns will be released on June 30, 2006 by Warner Bros. Pictures, a Warner Bros. Entertainment Company.


Pentru a afla mai multe despre "Superman Returns", apasati aici, iar pentru a cunoaste mai multe despre noul Superman, Brandon Routh, puteti sa vizitati site-ul sau, apasand aici.

17 aprilie 2005

so what are you?

Din momentul lansarii conceptului in 1994, metrosexualismul a atacat zone publicitare prin excelenta masculine, ca de exemplu Abercrombie & Fitch, o marca a carei popularitate alarmanta s-a dublat dupa ce a adoptat discursul metrosexual adaugandu-l unei mode optionale, heterosexual heteroclite, imaginativ apeland la registrul baietilor din fratiile americane amatoare de bere de calitate.
Mel Gibson, prin personajul sau sensibil din "What Women Want" a gasit o posibila explicare a celebrei deja dileme "Metrosexual, ce este asta?". In acelasi timp, "Fight Club" se transforma dintr-o celebrare a testosteronului intr-o manifestare a protestului social, folosindu-l aproape ironic pe Brad "six-pack" Pitt intr-o imagistica apropiata magazinelor de life-style masculin si nu ca lider intr-un film violent, din acest punct de vedere "Fight Club" semanand mai degraba cu o revista de moda si nu cu un film implicat demagogic.

so what are you?

Daca deja ati inceputi sa calculati procentajele de metrosexualism care v-ar putea transforma in noua figura masculina, iata cateva alte marci sociale care ar putea sa cuprinda caractere similare:

SNAG (Sensitive New Age Guy): Un barbat fata de care femeile se simt apropiate si in siguranta, transformandu-l din acest punct de vedere un obiect atractiv pentru ele. Caracterizat de o sensibilitate nuantata, nu este narcisic sau egoist prin asociativitate ca si metrosexualul;
Renaissance Man: Un termen vechi referindu-se la era noua timpurie, desemnand un artist sau un stientist cu un caracter revizitat si adaptat nevoilor contemporane. Actualmente se refera la o personalitate complexa, sofisticata, avand centre de interes in numeroase domenii creative. Asemeni artistului- inginer Leonardo da Vinci.

Daca inca resimti nevoia unei beri baute din sticla, a unei flegme aruncate cu nonsalanta pe trotuar sau a unui limbaj extrem de ilustrativ aruncat dupa o aparitie feminina care va face sa va simtiti masculinitatea stanjenita de cenzura hainelor, sunteti inca in stadiul de refuz al conceptului care desemneaza noua identitate masculina a secolului XXI. Prin urmare, va trebui sa va antrenati...
Metrosexual este un termen indeajuns de complex pentru a crea polemici. Chiar daca unele dintre caracteristicile sale se regasesc pasagere in arhitectura oricarui individ masculin, exista un vocabular terminologic variat care sa defineasca diversele varste asociative ale metrosexualitatii:

Primp: Un individ cu o educatie excelenta, inconjurat tot timpul de femei, dar fara a se simti atras de vreuna in particular. Pe la spate, lumea ii speculeaza sexualitatea. Mai degraba un "straight gay guy" decat "gay straight guy," pentru a utiliza terminologia Sex and the City.
Martha Studly: Un individ care are o set de perne de dimensiuni variate care nu nu mai ca se completeaza reciproc, dar intregesc conceptul (exact, conceptul!) de decor interior al living room-ului, cat si accentueaza ansamblu de culoare al camerei invecinate. Hei, daca asta place femeilor, "e un lucru bun".
Skexual: Un barbat sau o femeie a carei sexualitate este atat de imposibil de determinat incat el/ea pare a fi un conglomerat din ambele sexe.


In cele din urma, doar citind pana in acest punct articolul prezent demonstreaza ca sunteti interesati de metrosexualism, cel putin ca si fenomen de expresie contemporana. Ce este atat de rau incat sa te faca sa il pocnesti pe celalalt in figura?

Setul de imagini pentru acest articol ari gold.com.

Lancôme pour Homme


O noua gama de produse pentru barbati: Lancôme pour Homme. Dupa o indelungata traditie in cosmetica feminina, firma franceza deschide portile unui nou segment de public, adresandu-se barbatilor, printr-o gama completa de produse de ingrijire corporala si faciala. Folosind ca decor o baie minimalista, Lancôme ofera in acelasi timp cu produsele si sfaturi practice pentru utilizarea lor, acoperind practic problemele legate de cosmetica ale barbatului contemporan (masti, creme pentru intretinere, creme hidratante), adresandu-se unui public constient de rolul jucat de imaginea personala in societatea secolului XXI.


Pentru mai multe detalii puteti vizita site-ul Lancôme, apasand aici.

13 aprilie 2005

He is back


Estée Lauder a semnat contractul cu Tom Ford prin care celebrul creator de moda se va ocupa de imaginea publicitara a produselor cosmetice. Tom a semnat de asemenea un contract pentru propria sa linie de confectii cu directorul executiv al grupului Gucci, Domenico de Sole.
Mai multe informatii aici.

Budoarul contemporan

Inca de la crearea in 1994 a termenului, unul dintre punctele de interes al discursului controversional a fost apartenenta sexuala a metrosexualului. Controversa s-a nascut din alipirea a doi termeni aparent divergenti in denominatia conceptului: metropola - ca marcare teritoriala de evolutie a individului vizat, si sexualitatea - ca o confirmare a apartenentei la o noua categorie identitara in interiorul sexualitatii umane contemporane.
Alaturarea celor doi termeni a redat cel mai bine statutul social al noului concept; un "metrofan" sau "metrofil" nu ar reda in intregime identitatea complexa a fenomenului in sine. Astfel incat, Mark Simpson reuneste doua denominatii diferite, din campuri de evolutie diverse, pentru a denomina o realitate curenta. Polemica poate incepe...
In ciuda faptului ca in definitia data de Simpson, paragraful privind sexualitatea complet irelevanta a unui metrosexual ocupa un loc important in enumerarea atributelor fenomenului, foarte multi s-au grabit sa il catalogheze drept homosexual, avand in vedere apetenta pentru practici cosmetice si estetice pana mai ieri afectate doar reactiei feminine. Prin urmare, aceasta interpretare este extrem de limitata, influentata fiind de viziunea traditionala a diviziunii sexuale ilustrata in practicile curente normative ale societatii, conform careia orice exercitiu care implica sensibilitatea, grija acuta fata de propria persoana, estetizarea sunt exponentiale feminine. Astfel incat, de la estetizarea caracteristica metrosexualului la identificarea acestuia cu individualitatea homosexuala nu a fost decat un pas. Facilitat executat si prin imprumutul garderobier al metrosexualului din discursurile marginale.
Constient de faptul ca mediile marginale sunt mult mai expresive in imageria vestimentara, metrosexualul a imprumutat de la acestea apetenta pentru o garderoba deschisa, promovand culori considerate a fi feminine sau militante pentru promovarea culturilor de tip marginal, sau croieli obisnuite in croitoria feminina (ajustarile pe corp, decolteele sau talia joasa a pantalonilor). In cele din urma, asimilarea metrosexualului in mediul gay a fost mijlocita de uzanta fustei sarong ca emblema a fenomenului, majoritatea figurilor exponentiale fiind fotografiate cel putin o data intr-o asemenea piesa vestimentara.


Cu toate acestea, asimilarea metrosexualitatii unei categorii sexuale este extrem de limitata si obtuza. Metrosexualul paraseste campul de definitie unilateral pentru a fi exponential evaluativ in mai toate domeniile de evolutie contemporana. Iar daca evolutia sa in interiorul metropolei este cunoscuta si promovata de catre mass media, ramane insa un mister cum evolueaza el in interiorul casnic si - mai ales - cum redimensioneaza el vocabularul de budoar. Se stie, iar cartile lui Simpson au demonstrat-o, ca metrosexualul este hedonist. In cadrul cuplului, el evolueaza dupa parametrii criteriali ai noului cuplu, divizand hegemonia si guvernand alaturi de partenera. Fiind un adept al noilor valorizari, va prelua o serie de sarcini caracterizate pana acum ca apartinand femeii in cuplu (intretinerea casei, grija fata de copii, bucataria) si va lasa o parte din sarcinile considerate masculine in grija partenerei.


Nu acelasi lucru se va intimpla insa in budoar. Obsesia pe care o are pentru punerea in scena a actului amoros il transforma intr-un egosexual. Astfel, interesul central al evolutiei in budoar este reflectia propriei persoane in fiecare element al discursului si al actului amoros. In cele din urma sexul partenerului nu mai intereseaza, nu ii trezeste nici un interes. Important este modul prin care, cu ajutorul partenerului de scena, metrosexualul se auto-reflecta. Narcisic? Nu neaparat, pentru ca in punerea in scena cauta ca partenerul sa aiba un rol important in evolutia actului, in timp ce vocabularul amoros il vizeaza pe Celalalt si nu pe Sine. Egoist? Fara indoiala, avand in vedere ca vedeta actului amoros, in viziunea lui, este El insusi, in timp ce Celalalt are rol de propagator de reactii.


In budoar, rolul metrosexualului este de a fi omniscient: el este Maestrul Papusar dar si Papusa, Creatorul dar si Creatia. Hedonismul il face sa caute in actul amoros o modalitate de a-si satisface fanteziile, fiind mai mult interesat de decor si ambient si mai putin de actul in sine. Interesul pentru ultimile tendinte de design interior il va face sa treaca performanta in plan secund. Dovada de frivolitate? Nu: noul discurs amoros se refera mai mult eficienta globalizanta decat la performanta individuala, noua revolutie sexuala fiind mai degraba la nivelul interfetei decat la nivelul programului accesat.


Hedonismul caracteristic metrosexualului il scoate astfel din evaluarea elementara: a inchide un fenomen social intr-un domeniu atat de irelevant (in cazul de fata) al sexualitatii umane, nu face decat sa confirme ca mentalul colectiv se ghideaza inca dupa modele traditionale, limitative, refuzandu-si evolutia inerenta a noilor valorizari.

23 martie 2005

Perceptia contemporana a culorilor

Una dintre caracteristicile garderobei masculine traditionale este absenta culorilor expresive, precum si limitarea liniilor si croielilor vestimentare. Pe parcursul secolului XX, costumul masculin a suferit putine modificari, majoritatea situandu-se la nivelul - considerat liberal - al accesorizarii: dimensiunea reverului, culoarea batistei de buzunar, a cravatei si a pantofilor, usoara excentricitate a ceasului de mana, etc.
Imaginea emblematica a masculinitatii secolului XX era costumul uni, in nuante inchise, singura abatere de la norma conservatoare fiind culoarea camasii (invariabil alba pana la jumatatea anilor '70 cand, sub influenta stilului contry british casual, apar carourile si liniile in culori complementare) si a cravatei, care a suferit diverse variatii de imprimeu si complementaritate, in functie de evolutia garderobei feminine. O explicatie al acestui conservatorism ar fi stagnarea garderobei masculine in registrul ceremonial, stagnare efectuata la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand aristocratia - prin urmare patura sociala care isi putea permite anumite excentricitati vestimentare - se orienteaza catre o viata preponderent de noapte, registru temporar care cerea nuante inchise pentru a compensa culorile bogate ale decorurilor nocturne (restaurantul, teatrul, opera, etc.). Cu atat mai mult, in anii '50, sub influenta cinematografului, barbatii copiaza modelul eroic reprezentat in filme prin barbatul elegant, imbracat tot timpul in costume in doua piese in culori inchise (Cary Grant, Humprey Bogart, Rudolph Valentino, etc.).
Incepand cu anii '80 se remarca o usoara modificare a prezentei culorii in garderoba masculina, manifestata in principal in spatiile marginale si colaterale ale acesteia. Sub influenta aerobicului si a fitness-ului care cunoaste o adevarata explozie sociala la inceputul anilor '80, isi fac aparitia in garderoba masculina culorile electrice, pastelurile si - cel mai surprinzator - o revizitare masiva a rosului. Rosul in garderoba masculina a existat dintotdeauna, de la vestimentatia curenta la cea ceremoniala. Anii '90 transforma aceasta culoare intr-un fashion statment pentru garderoba masculina considerata de avangarda.


Anii '90 definitiveaza stabilirea culorilor considerate extravagante in gardeoba masculina. Din ce in ce mai des, rosul si albastrul se regasesc in perimetrul principal al garderobei (costumul de zi si cel de seara), iar camasa capata nuante pastelate de galben, verde, portocaliu si maro, in timp ce cravata isi dezvolta segmentul de imprimeuri prin aparitia psihedelismului si a imprimeurilor-mesaj.
Considerate mult timp a fi prin excelenta feminine, culorile calde sunt in ziua de astazi indisociabile de garderoba masculina, prin extensie de cea metrosexuala. Rozul isi pierde din mesajul de afirmare a apartenentei la o comunitate bine distincta si devine o culoare obisnuita, reflectand o stare de spirit si un intelect peste media generala. Astfel, dintr-un atribut social (apartenenta la o comunitate), aceasta culoare devine exponentul unui statut intelectual: cel care isi permite aceasta culoare in garderoba este intelectual, cu studii universitare, posedand o cultura vasta. Iar mentalul colectiv a asimilat foarte rapid acest profil, astfel incat se remarca o schimbare de atitudine a colectivitatii in ceea ce priveste acceptarea acestei culori fara sa mai intre in discutie discursul social. In ziua de azi, prezenta culorii roz in garderoba masculina defineste o stare si nu o atitudine, utilizarea garderobiera fiind in consonata cu trend-ul de evolutie al vestimentatiei urbane contemporane.


In ceea ce priveste gama de pasteluri, aparitia lor se remarca incepand cu 1820, cand prin noile procedee de vopsire a textilelor sunt create noi marci variabile de culoare. Sub influenta registrelor jurnaliene, rochiile de zi se deschid prin uniformizarea culorii catre un registru pal de galben, verde si rosu, in timp ce costumul masculin se deschide catre alb si/sau maro (pentru costumul de echitatie si de sport).
Cu timpul, culorile pastelate devin exponentul garderobei feminine prin perceptia colectiva a factorului de sensibilitate a acestei palete. A purta o vestimentatie de culoare deschisa reprezenta la inceputul secolului XX o sensibilitate excesiva, prin excelenta feminina; utilizarea ei in garderoba masculina devenea astfel supusa rigorilor sociale, barbatii care utilizau culori pastelate in garderoba curenta fiind adesea marginalizati pe baza considerentelor conventionale ale vesmantului.


Perceptia globala contemporana a suferit numeroase modificari in ultimii zece ani. Faptul ca societatile avansate au facilitat transferul de tehnologie si life style catre societatile aflate in perioada de dezvoltare, a condus la schimbarea de mentalitate mult mai rapid decat pana acum. Internetul si mass-media au contribuit la aceasta schimbare de mentalitate, atitudine si referinta fata de valorile considerate traditionale. Astfel incat, trasferul de culori considerate feminine in garderba masculina s-a efectuat usor si fara sa ridice problema acceptarii acestor itemuri, asa cum s-a intamplat la inceputul secolului XX cu acceptarea pantalonului in garderoba feminina sau cum se intampla cu acceptarea fustei in garderoba masculina. Se poate remarca astfel facilitatea cu care mentalitatea colectiva accepta formele colaterale ale garderobei (culoare, textura sau accesoriu) in detrimentul valorizarilor formelor principale (croi, linie, aspect). Acest lucru se poate intelege si daca privim din perspectiva mentalitatilor urbane, conform carora schimbarea in profunzime a formelor vestimentare atrage dupa sine schimbarea raporturilor sociale fundamentale.