08 martie 2005

Dandy 2

Asemeni boemei, dandy-i respringeau valorile burgheziei. Astfel, ei vor avea un stil de viata similar, care parea sa nu se incadreze nicaieri in societate. Cu toate acestea, dandy-i preferau aristocratia, decat sa traiasca in saracie; in ciuda acestei diferente, de cele mai multe ori boema si dandy-smul convergeau ca stil de viata si atitudine. Un faimos dandy, Baudelaire, afirma ca dandy-i "nu au alta profesie decat eleganta... nici un alt statut decat cel de a cultiva ideea de frumusete in propia lor persoana... Un dandy trebuie sa aspire la sublim fara intrerupere; trebuie sa traiasca si sa doarma in fata oglinzii".


Imitatie aristocratica: dandy-i isi doreau o descendenta aristocrata, legaturi cu aristocratia, conformandu-se astfel rigorilor aristocratice. Din aceasta perspectiva, se asemanau actorilor traind fantezii care nu se realizau niciodata, adoptand caracteristici care nu le apartineau, intretinand astfel starea de deceptie personala.
Moda: aparenta si ultima moda insemnau totul pentru un dandy. Se delectau cu accesorii elegante, asemeni manusilor albe sau a butonilor de camasa din pietre pretioase. O semnificanta parte a zilei era petrecuta in ritualul igienei personale; Baudelaire pretindea ca petrecea in fiecare zi cel putin doua ore in fata oglinzii. De asemenea, aveau o credinta aproape religioasa in igiena si curatenia personala, astfel incat, contrar uzantei timpului, petreceau o importanta parte a zilei in cada.



Manierism: Dandy-smul se definea printr-o cultivarea asiduua a propriei persoane. Cum Hugo observa, dandy-i se considerau "... gentlemeni in saloane, vorbind despre "dealurile mele, padurile mele, proprietatile mele", abordand actritele la teatru pentru a demonstra ca sunt persoane cu gust, duelandu-se cu ofiterii de garnizoana pentru a arata ca sunt galanti... ". Toate aceste atitudini le determinau aparenta aristocratica, dezvoltand ceea ce se denumea a fi "bearing, pretension, and disdain", comune nobilitatii. Houssaye descria un dandy ca fiind "nascut necredincios care batjocorea totul" si "care isi completa fiecare fraza cu o remarca tendentioasa".
Delasarea boema: dandy-i aveau timpul si resursele finaciare pentru a trai in mod extravagant. Erau mult mai instariti decat boema, astfel incat puteau sa traiasca fara sa lucreze. Multi dintre ei erau posesorii unor asigurari importante, ceea ce le permitea un nivel de trai ridicat, plin de extravagante si vanitati satisfacute. Potrivit lui Hugo, un dandy trebuia sa "vaneze, fumeze, admire, bea, fumeze snuff, joace biliard, sa se uite la trecatori de pe canapea, sa traiasca la cafenea, sa cineze la restaurant, ... sa se prosteasca pe masura ce imbatranesc, sa nu lucreze, sa nu faca nimic bun, dar nici mult rau". Acest stil de viata decadent a obligat foarte multi dandy, Baudelaire inclusiv, sa traiasca in saracie, aceasta devenind starea de boema a dandy-smului.
Boema si Dandy-smul: aceste doua moduri de viata se asmestecau, de foarte multe ori. Dandy-i frecventau boema, iar boemienii frecventau aceleasi cafenele ca dandy-i. Multi dandy erau obligati sa traiasca stilul de viata boem, in timp ce boemienii adoptau de multe ori atitudini dandy, de la vestimentatie la maniera de comportament in societate. Philibert Audebrand observa asemanarea celor doua stiluri de viata, afirmand ca "ei impart acelasi stil de viata, aceeasi sansa de existenta, aceeasi dragoste pentru lenevire, acelasi apetit pentru celebritate", diferenta fiind ca "unul este aratos si devotat elegantei, iar celalalt e mandru ca e urat si cu un aspect dizgratios".
Cu toate ca dandy-i si boema afectau diferite atitudini si adoptau divergente stiluri de viata, exista totusi o linie extrem de fina care le uneste, fiind apropiati prin adversivitatea fata de stilul de viata burghez.

Niciun comentariu: